a kind of remorse

Şi te cuprinde un dor de care nu-ți mai poți aduce aminte
Nu-i știi decât gustul amar, și regretul că nu a fost sa fie
Să-l palpezi măcar o clipă
Ţi-ai da și-o zi din viață,
Testezi o remușcare dulce-acrișoară,
Știi și tu că mustrările nu-şi mai au rostul
Roata se întoarce, ți-a demonstrat-o timpul
Căci el nu uită favorurile oferite...
Le dă amintirilor o notă amară
Gravată adânc cu spini de trandafiri
Când uiți de tine,
Şi nu te poți împotrivi...
Când inefabilul iți joacă feste
Dar când rămâne acel strop de demnitate
Nu poți să zici că ești pierdută
Nu poți să-i spui timpului c-a câștigat.